23 februarie 2010

- Bine că ai topaz la tine ...un urgo nu puteai să ai !
- Bea, fă, poţiunea aia că de-aia ţi-am dat dublu click!

21 februarie 2010

Continuare1.0 beta


pentru ca nu am mai scris nimic inteligibil in ultima vreme nu o sa fac gestul extrem sa o dau in diacritice and co dar trebuie sa ajung la zi cu evenimentele.

- Am terminat Battlestar Galactica. M-a lasat asa fara scop si fara serial de uitat cat mancam. Am incercat Caprica dar suge curu mai grav decat estimasem deci ne consolam cu drawn together... nepretentios, antiaristocratic.

- Tumpi are un avatar rau si plin de sange care musca din dusman. Daca ar sti saracul... i-ar scadea increderea in masculinitatea lui feroce


- In sfarsit mi-am facut si eu extracard si pot sa ma duc sa ma scald ca o raţă la bazin (<3)


La scoala ma simt ca in The Big Bang Theory... la cursu cu optica reprezint europa cu succes, ceilalti colegi sunt chinezi, indieni sau eritreeni (cred ca asa se spune, pana la el nici nu stiam ca exista tara eritrea). E foarte misto sa auzi toate accentele alea si sa vezi chinezu cum se sufoca vazand ca nu are timp sa invete TOT. El nu stie ca de fapt are pentru ca deh...nu vine de la poli.

- Ce imi place foarte mult la astia in tara e ca nu au caini vagabonzi si nu din ce cauza credeti voi. Ci pentru ca au pisici vagaboande. Mari si grase si iau cina in tomberoanele de langa camin. Chinese style.

- Pe principiul "sunt sensibila, in pula mea !!!" trebuie sa laud putin shutter island desi review-urile de filme nu sunt chiar specializarea mea. Nu pot sa spun decat ce am zis amandoi ieri toata seara : "ba ,sa-mi bag pula ! de-aia am mai auzit de scorsese". Si de curiozitate cand ne-am uitat seara la ce review-uri avea filmul... bineinteles ca erau de kkt. Oficial mi-am pierdut si putina incredere pe care o aveam in chestiile astea.

- Si ca sa inchei intr-un mare fel, pur si simplu trebuie sa pun o poza cu "parcarile" astora de biciclete. Asta ca sa imi justific 85 de euro dati pe cea mai banana bicicleta care exista.

12 februarie 2010

08 februarie 2010

Vulpea pedepsita de bicicleta




Desi chestia asta s-a intamplat acum cateva zile, abia acum mi-am revenit din soc si groaza si ranile inca ma dor...adica vanataile...
Coca, the doom mi-a aratat ce inseamna sa nu iti controlezi fiara si m-a trantit ca un val care te baga cu capul sub apa si pana te dezmeticesti vine deja urmatorul si ajungi la un moment dat sa inoti in jos si sa nu stii din ce parte vine salvarea.

Deci lasand-o balta cu metaforele, am cazut cu bicla. Grav. Adica nu m-am lovit cine stie ce desi vanataile de pe picioare ar sugera contrariul. Oricum ar fi fost, blugii mei de domnita au ajuns de la un #E6E6FA pur la ce se vede mai sus. Fiti fara grija (stiu ca cel putin Iulia se teme pentru ei), au iesit nevatamati in urma purificarii.

Si colac peste capac, mi-am spart ochelarii. Nu mai am nici un motiv, nici o satisfactie, nici o modalitate de a invata acum. Mmm...ba da. Doar voiam sa dramatizez putin situatia.


[text incomplet]

03 februarie 2010

walking on sunshine

Ma tot amenint de una singura de cateva zile cu scrisul pe blog dar adevarul e ca nu am avut timp sau chef sa imi intrerup activitatile ca sa notey observatii. Azi am declarat ziua internationala a statului in pat si arderii oxigenului cu randament redus asa ca imi permit sa rup 10 minute din pretiosul meu timp de dolce-far-niente ca sa scriu fanilor. Ma flatez, da.

Oh well... am intrat in randul olandezului de rand. Mi-am luat bicla. Una dintre cele mai ordinare dar cu personalitate tru. Are o culoare maslinie care o face (pe ea) usor camuflabila printre cirezile de biciclete si (pe mine) sa pierd zeci de minute intregi uitandu-ma ca un pui proaspat iesit din ou dupa ea : "puteam sa jur ca e pe randul asta!!! e a 3-a oara cand trec pe aici si nu o vad... oare au furat-o? e uratica... cine sa o fure..." si ea se hlizeste ca o ordinara intre doua mai inalte.

Nu stiam ce nume de scena sa ii dau. Trebuia. Harry sigur si-a numit matura... nu-mi aduc aminte acum exact cum dar chiar nu prea conteaza asta. Inspiratia a venit desigur tot de la Mircea si acum avem doua surori Moca si Coca si inca un mascul feroce... eu presimt ca e Scipio africanul. Aren't we a happy gang?!

Incep sa ma obisnuiesc aici dar nu la modul plictiseala-plafonare. Incep sa ma simt in elementul meu. Nu o sa scriu despre facultate pentru ca o sa imbolnavesc de oftica multi oameni muncitori si nu vrem sa scada productia in tara. Nu o sa scriu nici despre oameni, nici despre oras, nici despre Mircea macar, nici nu o sa o mai citez pe eve cu paranoia ca e prea misto... i just lay back and enjoy... Acum ma bucur ca mi-am facut blogul asta, peste ani cand voi citi asta o sa imi aduc aminte de unde a inceput totul.