FFWD

    Nu stiu cine a vazut serialul ala care din diverse motive n-a apucat sa fie terminat, publicul american o fi fost depasit pana peste cap de complexitatea subiectului, ma refer la Fast Forward. In fine, n-o sa stau sa va povestesc despre ce e vorba, cine stie ala este, cine nu sa sug-o ceapa.
   Pe scurt : toti oamenii au avut un moment in care si-au vazut viitorul. Nu tot, doar cateva minute sau ceva de genul asta. Ideea e ca din perioada aia puteai sa scoti destul de multe informatii despre ce va fi .
    Si eu acuma sunt destul de sigura ca am doua ...aspecte- sa le notam- pe care le vad in viitor. Si nu stiu daca prefer sa nu le fi stiut si , peste ani, sa injur si sa zic: "Mama, daca stiam ca o sa se intample astaaaaaa, ce prapadu' dracu' faceam" sau sa le iau de bune si sa incep sa iau hotarari. fara nici o legatura cu subiectul ,de-acum o sa prezint versiuni soft ale post-urilor ca mi-am dat seama ca injur ca un birjar si cred ca e momentul sa ma opresc. Macar in scris. Imi cer scuze in avans pentru cand o sa mai scap una.
     Anywhore, poate de fapt ar trebui sa nu mai scriu pe blog. Adica oricum pot sa ma gandesc ...in gandul meu... fara sa scriu cu alineat si font de 12, macar n-ar mai avea nimeni nimic de obiectat. Si cum nu as avea rabdare sa scriu un jurnal, pe care probabil l-as reciti peste ceva timp si m-ar enerva si as sterge tot sau as printa si-as arde, dupa gust. Si-asa am aflat mai demult ca eu nu sunt asa cum scriu aici deci nu mai are nici un sens de fapt.
    Bine, sansele sunt ca maine sa ma razgandesc, azi ma doare bila de la 8 de cand m-am trezit si nu reusesc sa trec peste. Macar a iesit un lucru bun din toata asta, la examen stiam ca mi-e rau, poate si faptul ca nu puteam sa citesc era un indiciu, si am citit de un milion de ori inainte sa bifez. A fost aproape ca atunci cand eram mica si ma certau ai mei si in timpul discursului imi spuneau sa fiu atenta si eu chiar credeam ca sunt. Adica ma concentram maxim pe fiecare cuvant si mereu imi dadeam seama ca habar n-am care a fost ultima propozitie. Ai mei nu cred ca si-au dat seama deloc sau prea tarziu ca au cel putin un copil autist. Si sor'mea e bine, multumesc de intrebare.
    Si ca sa nu mai scriu pe mess fiecaruia, am luat sala. Imperfect, ca intotdeauna. 25