Acum ceva timp, acum cateva luni, ma gandeam cat de misto ar fi sa ma calugaresc. Sa stai aproape tot anul sa tii post- dieta crestina ;), sa ai conditie fizica de la facut cruci si matanii si ce se mai face pe-acolo prin naos, toata ziua te gandesti cum sa faci bine, inveti rugaciuni, vorbesti cu popii tot felul de bazaconii, nu mai ai scopuri de-astea cu bani, faima si succesuri... SUPER! Ce m-a descurajat a fost ideea de a nu ma simti productiva, nu cred ca au sectia telecomunicatii la vreo parohie si eu trebuie sa bifez lucruri pe lista la sfarsitul zilei.
Dupa azi imi dau seama ca nu m-as fi descurcat atat de magic. Cand esti la reprezentanta divina nu poti sa ai o criza intr-o zi sa incepi sa ragi si sa rastorni mese fara consecinte. Si oricat de zen incerc sa fiu si de cele mai multe ori chiar si reusesc, nu sunt 100%. Nu am pedigree si ce e absolut ciudat e ca ma simt ca un cuier. Nu iti pasa de el cine stie ce, de multe ori te incurca. Intotdeauna e plin de haine si niciodata nu face fata dar iti pare rau cand s-a stricat si iti doresti sa fi avut mai multa grija de ce atarni in el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu