- Sâmbătă 21 aug 2010
Radu Golban, omul care a descoperit documentul
Datoria e consemnată într-un document cu antetul Ministerului de Finanţe al Germaniei naziste, datat 7 septembrie 1944. Autorităţile române tac mâlc pentru a nu strica relaţiile cu cea mai mare putere economică a Europei şi nu spun nici măcar dacă analizează situaţia.
Zilele trecute a ieşit la iveală un document care, dacă se va dovedi adevărat, România va avea de recuperat de la Germania 18,8 miliarde de euro în urma unui contract comercial încheiat de cele două state în anul 1939.
Aceşti bani ar putea să însemne şansa României de a ieşi mult mai repede din criză, întrucât suma este aproape echivalentă cu împrumutul extern de 19,95 miliarde de euro contractat de România de la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.
Cu toate acestea, instituţiile statului român se încăpăţânează să tacă în acest episod şi nu vor să spună nici măcar dacă analizează sau nu această situaţie. Totul pentru a nu‑i deranja cu ceva pe oficialii germani şi pentru a nu strica relaţiile cu cea mai mare putere economică a Europei.
BNR şi Finanţele tac
Aceşti bani ar putea să însemne şansa României de a ieşi mult mai repede din criză, întrucât suma este aproape echivalentă cu împrumutul extern de 19,95 miliarde de euro contractat de România de la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.
Cu toate acestea, instituţiile statului român se încăpăţânează să tacă în acest episod şi nu vor să spună nici măcar dacă analizează sau nu această situaţie. Totul pentru a nu‑i deranja cu ceva pe oficialii germani şi pentru a nu strica relaţiile cu cea mai mare putere economică a Europei.
BNR şi Finanţele tac
România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori.
Atât ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, cât şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, au refuzat să facă orice comentariu pe marginea acestei informaţii. „Banca Naţională a României nu poate face niciun comentariu pe această temă", a declarat, pentru „Adevărul", Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului.
Întrebat de ce, acesta a spus că în general BNR nu poate avea astfel de reacţii. Care este, totuşi, instituţia care trebuie să dea un răspuns oficial în această situaţie? „Nimeni nu se poate aventura să facă declaraţii pe această temă până ce situaţia nu e limpezită, pentru că poate fi afectată relaţia economică cu Germania", a fost replica lui Vasilescu.
Instituţia care gestionează datoriile pe care alte ţări le au către România este Ministerul Finanţelor. Contactat de „Adevărul", ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a răspuns ferm: „Nu comentez". Întrebat dacă instituţia pe care o conduce cercetează această situaţie, ministrul a repetat: „Nu comentez. O zi bună".
Exportatoriisunt sceptici
Întrebat de ce, acesta a spus că în general BNR nu poate avea astfel de reacţii. Care este, totuşi, instituţia care trebuie să dea un răspuns oficial în această situaţie? „Nimeni nu se poate aventura să facă declaraţii pe această temă până ce situaţia nu e limpezită, pentru că poate fi afectată relaţia economică cu Germania", a fost replica lui Vasilescu.
Instituţia care gestionează datoriile pe care alte ţări le au către România este Ministerul Finanţelor. Contactat de „Adevărul", ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a răspuns ferm: „Nu comentez". Întrebat dacă instituţia pe care o conduce cercetează această situaţie, ministrul a repetat: „Nu comentez. O zi bună".
Exportatoriisunt sceptici
„Trebuie analizată foarte atent situaţia pentru că ar putea fi o gogoriţă", ne‑a declarat secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu. El s-a declarat sceptic în legătură cu circuitul banilor aşa cum este descris acesta în contract.
„Eu exclud posibilitatea ca Banca Naţională să fie intermediar între statul german şi exportatorii din România. Poate o altă instituţie, cum ar fi Bancorex sau Eximbank (n.r. - bănci specializate în comerţul exterior), ar putea să se ocupe dacă lucrurile ar fi aşa cum se spune. Dar - cel puţin după 1990 - exporturile noastre către Germania au fost plătite la timp şi, repet, nu prin intermediul BNR", a mai spus reprezentantul ANEIR.
Berlinul spune că n-are bani de dat
Deputatul german din partea partidului de stânga „Die Linke", Ulla Jelpke, a solicitat un punct de vedere oficial cancelariei conduse de Angela Merkel asupra soldului neachitat către România. Ministerul german de Finanţe a răspuns prompt: România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947.
Experţii, citaţi de Hotnews, spun că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată".
„Eu exclud posibilitatea ca Banca Naţională să fie intermediar între statul german şi exportatorii din România. Poate o altă instituţie, cum ar fi Bancorex sau Eximbank (n.r. - bănci specializate în comerţul exterior), ar putea să se ocupe dacă lucrurile ar fi aşa cum se spune. Dar - cel puţin după 1990 - exporturile noastre către Germania au fost plătite la timp şi, repet, nu prin intermediul BNR", a mai spus reprezentantul ANEIR.
Berlinul spune că n-are bani de dat
Deputatul german din partea partidului de stânga „Die Linke", Ulla Jelpke, a solicitat un punct de vedere oficial cancelariei conduse de Angela Merkel asupra soldului neachitat către România. Ministerul german de Finanţe a răspuns prompt: România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947.
Experţii, citaţi de Hotnews, spun că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată".
in fine...mai multe pe
dar ati prins ideea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu